ALTFEL.info

Rândurile ce urmeazã îşi au izvorul în ceea ce am observat cã se petrece prin blogosferã. Iar sintagma din titlu pare a fi cea mai recentã comandã datã de cei care începuserã cu “Asupra Armatei, serii lungi…foc!” şi continuaserã cu “Militari români, unii împotriva altora, serii decisive…foc!”. Probabil, nesatisfãcuţi de rezultatele atacurilor la adresa Armatei din partea premierului şi a miniştrilor lui, şi neîncântaţi de modul în care coloneii îi înjurã pe generali, plutonierii pe colonei, maiorii pe cãpitani şi tot aşa, şi tot aşa, “pãpuşarii” au lansat ofensiva asupra generalilor. Pentru cã, orice s-ar zice, când zici armatã zici general, şi când zici general zici armatã. Si cum armata trebuie bãrbieritã, e clar cã trebuie raşi şi generalii. Ca de obicei de-a lungul istoriei, atacul se dã preponderent cu ajutorul “Coloanei a V-a”, adicã a “ãlora dinãuntru”. Cã atunci iese şi vânzoleala mai mare, iar responsabilii reali scapã nevãtãmaţi, neînjuraţi.  Aşa cum s-a dat şi atacul asupra bazei armatei, cu ajutorul trãdãtorilor numiţi jurişti şi finanţişti, care au asigurat batjocorirea legii care asigura stabilitatea armatei. Acuma, petarda folositã este “Unde ne sunt generalii?”. Adicã, vezi Doamne, ei ar fi trebuit sã se batã cu guvernul care taie pensiile militarilor, de parcã la cursurile de general se învaţã tactica luptei împotriva trãdãtorilor de neam ajunşi în funcţii prin votul…gogoşarilor! Unii folosesc şi formula “Unde e generalul care se dãdea zmeu când îi eram eu subordonat?”, de parcã acel general se dãdea zmeu în domeniul gâlcevei cu comandantul suprem care, în loc sã-şi apere subordonaţii, îi lasã cãlcaţi în picioare de toţi impostorii!

Da, existã şi generali fãcuţi “la apelul de searã”. Da, existã şi generali impostori. Da, existã şi generali care pãteazã aceastã categorie profesionalã. Aşa cum existã medici asasini, cum existã politicieni trãdãtori de ţarã, cum existã şoferi care omoarã oameni nevinovaţi. Atunci când au fost criticate metehne reale ale generalului X sau Y, am aplaudat demersul şi am susţinut criticile, dacã le cunoşteam şi eu, sau am tãcut din gurã, dacã nu-mi erau cunoscute, dar nu mi s-a pãrut nimic suspect. Dar existã şi generali în faţa cãrora eu, şi nu numai eu, îmi scot pãlãria. Tot aşa cum existã plutonieri fãrã de care multe s-ar înţepeni şi ar rãmâne nerezolvate, aşa cum existã şi colonei, şi cãpitani de toatã isprava. Dar ei sunt minunaţi pentru cã aşa sunt ei, nu pentru cã este minunatã categoria de care aparţin! Ce fac, îi bãlãcãresc şi pe ei la grãmadã? Desigur, dar numai dacã vreau sã distrug tot ce a mai rãmas din armatã şi din ceea ce se numeşte demnitate militarã. Da, sunt de condamnat generalii care asistã pasivi la amestecul politicului în chestiunile militare cu speranţa cã vor deveni şi ei politicieni. Da, sunt condamnabili generalii care aservesc armata unor partide sau politicieni. Da, sunt condamnabili generalii care promoveazã oamenii dupã criterii care n-au legãturã cu competenţa profesionalã ci cu poftele unora sau altora. Dar pânã şi în legãturã cu generalii fãcuţi “la apelul de searã” se pune întrebarea: “Ei s-au avansat singuri? Ei şi-au semnat decretele de avansare? Eu şi-au întocmit dosarele pe baza cãrora au fost avansaţi? Au furat gradele şi şi le-au pus singuri pe umeri?!?”. Pe circuitul tuturor avansãrilor s-au aflat oameni. Unii mai mari, alţii mai mici. Oricare dintre ei avea obligaţia sã sesizeze dacã avansarea unui general se fãcea cu încãlcarea regulilor stabilite. Au semnalat? Nu vreau sã arunc vina asupra cuiva anume, dar vreau sã atrag atenţia cã prin atacurile la adresa generalilor, la grãmadã, de fapt, se mascheazã ceea ce ar trebui atacat şi anume sistemul care permite numirea în funcţii de şefi de direcţii centrale a unor oameni care n-au comandat în viaţa lor nici un pluton de soldaţi şi care, dintr-o datã, devin buni sã conducã o direcţie centralã. Asta este sistemul care le permite politrucilor sã facã ce vor ei, sã punã pe cine vor ei în orice funcţie, dupã propriile interese, nu dupã interesele armatei, încãlcând chiar regulile pe care ei înşişi le-au parafat cu propriile semnãturi. Cu consecinţa cã cei numiţi aşa vor face ceea ce li se cere, indiferent dacã este corect sau nu, dacã este legal sau nu, dacã este spre binele armatei sau nu. Iar acest sistem nu “scoate” doar generali “de nimic”, ci scoate şi plutonieri la fel de buni “de nimic”, şi colonei la fel, şi cãpitani care nu ştiu ce e aia o mitralierã. Aşa cã, eu sunt tentat sã cred cã şi asaltul actual face parte din acelaşi joc. Iar dacã leg între ele diversele episoade, mã vãd nevoit sã prefigurez urmãtoarea comandã care-i va pune în mişcare pe cei specializaţi în astfel de atacuri. Dupã “Asupra Armatei, serii lungi…foc!”, dupã “Militari români, unii împotriva altora serii decisive…foc!”, va urma “Militari de dupã ’89, asupra celor de dinainte de ’89, serii lungi şi decisive…foc!”. Pentru cã România, dupã mintea “pãpuşarilor”, nu mai are nevoie de militarii care au strâns roşiile şi grâul de pe câmp, care au construit drumuri, poduri, canale, porturi, diguri, baraje. Nu mai are nevoie de cei care şi-au lãsat familiile singure acasã, iar ei s-au “logodit” cu unitãţile militare în 1968. Ce dacã n-au intrat ruşii peste noi tocmai pentru cã ei erau la datorie, ei n-au fãcut nimic! Romania nu mai are nevoie de cei care n-au vrut sã mãcelãreascã poporul român în decembrie ’89. Acuma, România are nevoie numai de militari care-şi dau viaţa pentru instaurarea democraţiei în Afganistan, în Irak, în Congo.

Roumenia?!? What a fuck is that…Roumenia?!?

N.A. Sã nu se zbuciume degeaba cei cãrora li se pare cã am deschis prea mult fereastra şi li se vãd…! Nu sunt general!