O grămadă de pescari, cu scule de mii de dolari, momeală de sute de parai, etc. Apare un ţigan cu un băţ de 1.5 metri, o sfoară şi un ac. Pune o boabă de mămăligă în ac şi aruncă. Scoate numai crapi de 4, 5, 7, 10 kile. Se uită la ei şi-i aruncă înapoi. Restul pescarilor, înebuniţi.
- Măi ţigane, dar de când te-ai apucat de pescuit sportiv?
- Adică cum sportiv, mâncaţi-aş?
- Păi prinzi, îl arunci, prinzi, îl arunci...
- Aaaaa, nu pescuiesc sportiv, îi arunc pentru că n-am tigaie aşa mare acasă...
***
Doi prieteni, un român şi un ţigan, îşi cumpără terenuri ca să-şi construiască case pe aceeaşi stradă. Tiganul, care nu vroia să fie mai prejos decât românul, făcea tot ce vedea la român.
Românul îşi făcea două etaje, ţiganul - hop şi el, românul făcea garaj, ţiganul - la fel. Când au terminat, vine ţiganul la român:
- Băi, tot eu stau mai bine până la urmă!
- Păi cum? întreabă românul.
- Eu n-am vecini ţigani!
***
Intr-un sat de pe malul Dunării, în care regula era ca cei prinşi la furat să fie spânzuraţi, sunt prinşi doi hoţi, unul fiind ţigan. Sunt duşi la spânzurătoare, care era pe malul apei. Primul este spânzurat românul, dar se rupe frânghia.
Hoţul cade în apă şi repede înoată până pe malul celălalt de unde le face semne obscene celor care vruseseră să-l spânzure. In timpul ăsta, ţiganul, tremurând din cap până-n picioare, se roagă de călăi : « Să puneţi funie mai groasă, mânca-v-aş, că io nu ştiu să înot ! ».
