Am mai apelat în aceastã rubricã la sintagma “schimbare de paradigmã”. Spuneam într-una dintre intervenţii cã sunt oameni care o folosesc mai frecvent decât îşi schimbã ciorapii. Eu am vrut sã-i depãşesc, dar n-am avut loc de o duduie (cu accent pe al doilea u, si veti vedea de ce)!
O distinsã duduie (cu accent pe al doilea u) duduie (cu accent pe primul u) în paginile unui jurnal pe tema “telectualilor”. Printre altele, rezultã din bine-cuvântarea domniei dumneaei cã intelectuali ar fi ãia care în 2004 l-au ales pe X numai ca sã nu-l aleagã pe Y. Las deoparte faptul cã între Y şi X este o mare diferenţã în favoarea lui Y tocmai la capitolul care face diferenţa între intelectuali şi vulg, dar sã ajungi sã susţii o asemenea…schimbare de paradigmã referitoare la ce e aia “telectual” mi se pare, în sine, chiar o culme a schimbãrilor de paradigmã.
D-aia ziceam cã n-am avut loc de ‘mneaei, duduia (cu accent pe…) care duduie (cu accent pe…). Aşa cã, mie nu-mi rãmâne decât sã schimb tot ciorapii mai des decât paradigmele.
De ce am publicat acest articol la rubrica de umor şi nu l-am publicat la “Observator”? Chiar vreţi sã aflaţi? Ei bine, am sperat cã duduitoarea duduie a comis doar o eroare de exprimare, iar mie îmi place sã valorific erorile. Observaţi cã nu le critic, ci le valorific! Sau, poate cã n-oi fi înţeles eu bine ce-o fi vrut sã duduie duduia! Nu uitaţi accentele!
