Pânã în ’89, mâncam mai mult tacâmuri şi oase. Devenise celebru bancul cu vecina de la bloc care venea sã împrumute osul ca sã le facã şi ea o supã copiilor. Tacâmurile erau oase pe pasãre de pe care se scosese carnea. Erau oase cu ce mai rãmânea pe ele. Acum, lucrurile s-au schimbat. Cu 180 de grade. Dar, ce zic eu cu 180 de grade! Ca sã citez dintr-un clasic care nu ştiu dacã mai este în viaţã, s-au schimbat chiar cu…360 de grade! Atât de radicalã este schimbarea. Acum, mãnânc...tacâmuri de somon! Altã viaţã!