Sugestivă pentru Romanica de azi, aceasta denumire şugubăţ acordată de popor unui bulevard larg din capitala Patriei!
Pe vremuri, se vorbea despre faptul că proprietatea asupra bunurilor naţiunii ar aparţine întregului popor. “Popor” fiind o noţiune inventată de om, ea nu ascunde ceva concret în spate, astfel că, în esenţă, proprietatea nu aparţinea, de fapt, nimănui. Căci nimănui nu-i păsa de starea vagoanelor de tren şi a autobuzelor, ca să dau numai două exemple, deşi, teoretic, ele se aflau chiar în proprietatea călătorilor care le tăiau băncile, le spărgeau geamurile, le furau scaunele.
Astăzi, situaţia s-a schimbat. Românica se află în faza de tranziţie de la epoca proprietăţii nimănui, la epoca proprietăţii tuturor. Proprietatea tuturor înseamnă că orice bun ne aparţine tuturor, astfel că oricare dintre noi poate să-l ducă acasă. Cee ce se şi întâmplă, cu deosebirea că devin proprietari propriu-zişi numai cei iuţi de mână, cei tari-n muşchi, sau cei ce călăresc fotolii ministerialo-parlamentaro-prezidenţiale.
Având în vedere definiţia socialistă a proprietăţii şi ceea ce se întâmplă acum în Românica, mi se pare corect să constatăm că deabia acum, la atâţia ani de la victoria revoluţiei antisocialiste, socialismul a învins. Deabia acum s-a finalizat VICTORIA SOCIALISMULUI ASUPRA ÎNTREGULUI POPOR!
