Foarte mulţi oameni consideră că veriga slabă a societăţii în care trăim ar fi justiţia. Nimic mai fals! Veriga slabă nu este justiţia ci…justiţiabilii.
Zilele astea am înregistrat o adevărată bătălie dusă prin epistole deschise, între cele mai importante două palate ale statului. Ambele epistole susţin că au la bază studiile unor jurişti asupra unor legi importante. Cum cele două puncte de vedere se bat cap în cap, e limpede că cel puţin una dintre taberele de jurişti este incompetentă. Asta în cazul cel mai fericit, căci s-ar putea să nu fie incompetenţi ci doar…mârşavi, ceea ce ar fi mai grav.
Mai deunăzi, m-am aflat într-o dispută cu o instituţie pe marginea unei legi. Că reprezentanţii acelei instituţii dădeau interpretări dintre cele mai hazlii unor prevederi limpezi până şi pentru un tâmpit, şi că era vizibil până şi pentru un orb faptul că interpretările lor erau prosteşti, nu m-a mirat foarte mult. In fond, ei luptau pentru cauza acelei instituţii, iar coloană vertebrală nu le dăduse în dotare acea instituţie. Si nici logică a bunului simţ. M-a mirat însă atitudinea unor avocaţi, care, nu-i aşa, tot dintre justiţiabili este presupus că ar face parte. La începutul acţiunii le-am cerut să descopere orice argument convingător care să mă determine să nu încep acea acţiune. Nu au făcut decât să-mi explice câtă dreptate am eu. Cu toate astea, în ultima zi a procesului, înainte ca instanţa să se pronunţe, unul dintre avocaţi mi-a spus foarte convins că pierdem. Dar de ce şi-a dat seama de lucrul ăsta deabia atunci ?! Intrebarea o pun numai pentru a-mi susţine opinia că justiţiabilii sunt veriga slabă a societăţii, căci, de altminteri, tot nu m-a convins nimeni că dreptatea n-ar fi de partea mea. Ori, justiţiabil adevărat este ăla care te condamnă într-un mod pe care până şi tu, condamnatul, îl înţelegi şi îl accepţi. Restul… verigi slabe.
Da nu ştiu de ce mă mai mir eu, din moment ce însăşi Curtea Constituţională, presupus a fi cel mai justiţiabil for din ţară, este alcătuită tot din verigi slabe. Altminteri cum ar putea fi explicată o decizie a acestei Curţi care, referindu-se la conflictul dintre A şi B, în paragraful 1 îi dă dreptate lui A, în paragraful 2 le dă dreptate la amândoi, în paragraful 3 îi dă dreptate lui B, iar în ultimul paragraf le dă dreptate…spectatorilor ?
Nu mă credeţi ? Citiţi decizia Curţii referitoare la încălcarea sau neîncălcarea Constituţiei de către cineva care ar fi avut sau n-ar fi avut voie să o încalce şi care a încălcat-o sau n-a încălcat-o, sau a încălcat-o destul de grav dar nu cine ştie ce. Acea decizie ar putea fi împăiată şi instalată în faţa sediului Curţii sub titulatura « Monumentul verigilor slabe ».
