Când scriu aceste rânduri, meciul România-Olanda, de la Campionatul European de fotbal, nu a început. Nu ştiu care va fi rezultatul. Mă deranjează, însă, cumplit tam-tamul făcut prin presa scrisă, vorbită şi văzută, pe marginea acestui meci. Parcă nici n-ar fi vorba de o competiţie sportivă, ci despre o întrecere electorală. Calculele şi scenariile care se fac pe marginea acestui meci sunt tipic politicianiste. Constat că până şi aşa-zişii reporteri sportivi nu sunt capabili să gândească decât în termeni de “interese”, “aranjamente”, “jocuri de culise” şi altele asemenea.
Măi, fraţilor, de ce v-aţi apucat de gazetărie sportivă dacă nu sunteţi capabili să gândiţi sportiv? Păi, voi vă imaginaţi că tinerii care se dedică sportului de mici, se apucă de sport pentru a vinde meciuri? Sau pentru a face înţelegeri tenebroase? Voi chiar n-aţi intrat niciodată pe un teren de sport în calitate de sportivi, nu de chibiţi? Dacă ar fi aşa cum vă imaginaţi voi, atunci am fi nişte naţiuni de monştri, şi noi, şi olandezii, şi italienii, şi portughezii şi toate celelalte naţiuni.
Noroc că monştrii s-au grupat doar în presa sportivă!
17.06.2008 ora 21.30 ora României
***
18.06.2008 ora 10.30, tot a României
Si am văzut şi meciul. Parcă aş fi tentat să nu mai fiu atât de acid la adresa gazetarilor sportivi. Vreau a zice că olandezii ăia jucau de parcă, într-adevăr, nu prea le-ar fi surâs să ne bată. Dar n-au putut! Că... nu i-am lăsat noi!
