Cineva mi-a atras atenţia că mi-a căşunat pe justiţie şi justiţiabili şi pe cei din presa scrisă şi televizată. Uitându-mă pe ceea ce am publicat în acest „Observator” mă văd nevoit să-i dau dreptate. In acelaşi timp, mă şi angajez să nu mai pomenesc aceste subiecte. Parcă le-am acordat mai multă atenţie decât merită. Voi scrie despre...castraveţi, despre...gogoşari, despre...cizmari, despre...mă mai gândesc şi o să vă spun. Nu mă credeţi? Iată dovada! Aceasta este cea mai nouă producţie proprie. E cu...cizmari.
***
"Cer iertare cizmarilor!
Zilele astea am avut o discuţie cu un jurist al unei instituţii guvernamentale române. Respectivul încerca să-mi explice cum poate fi o lege, pe jumătate luată ad-literam, în timp ce cealaltă jumătate se intepretează prin corelare cu alte legi. Atunci i-am spus că pe ei, pe juriştii de la acea instituţie, îi consider...nişte cizmari.
Astăzi, mă văd nevoit să-mi cer iertare tuturor cizmarilor. Pentru că ei sunt cu mult mai presus decât acei jurişti, din toate punctele de vedere.
