Am avut întotdeauna « un dinte » împotriva sistemului de invăţământ. Mi s-a părut că nu ne pregăteşte pentru viaţa reală. Dădeam, şi încă mai dau, ca exemplu învăţământul tehnic care ne învaţă să rezolvăm probleme al căror enunţ ni-l dă profesorul, în condiţiile în care, în viaţa reală, noi trebuie să fim capabili să înţelegem ce se întâmplă şi să avem capacitatea de a lega între ele faptele sub forma unui enunţ de problemă. Căci, apoi, rezolvarea enunţului este relativ simplă. Invăţământul, însă, îi dă elevului/studentului enunţul-adică ceea ce ar fi trebuit să « citească » el dintr-o realitate complexă, lăsându-l să înţeleagă doar cum se rezolvă. Aşa cum ştiu absolvenţii de « tehnic », când « te duci în viaţă » nu te aşteaptă nimeni cu enunţuri ci toţi aşteaptă ca tu să formulezi enunţul problemei, căci altminteri nu ştii ce ai de rezolvat.
Acest « dinte » mi-a fost actualizat de întâmplarea ca cineva foarte apropiat mie şi foarte drag să fi urmat o şcoală internaţională. Să vă mai spun că acolo fetele de clasa XII-a, printre altele, găteau, serveau la masă şi coseau? Si că învăţau să ţină socotelile casei ? Nu, nu se întâmpla la 1800 şi ceva, ci în secolul XX. Si nu într-o ţară din lumea a treia, ci într-una dintre cele mai dezvoltate ţări din lume sub toate aspectele.
Desigur, îmi veţi spune că nu vedeţi legătura între cele două aspecte. Legătura este simplă-în ambele situaţii este vorba despre cum te pregăteşte învăţământul pentru viaţă. Imi poate spune şi mie cineva cine şi cum îl pregăteşte pe un tânăr care, după terminarea studiilor, dacă nu cumva chiar în timpul studiilor, va trebui să facă nişte credite pentru a putea trăi ? Asta ca să mă rezum la un exemplu foarte la îndemână. Câţi experţi care vorbesc pe la televiziuni despre inflaţie, bursă, cotaţii, riscuri financiare, ş.a.m.d., sunt chemaţi şi vorbesc tinerilor despre ce este un credit, care sunt costurile lui reale, care sunt riscurile la care se expun, când şi în ce condiţii merită să te înjugi la un credit ?
Cine îi învaţă pe tineri să trăiască în societatea pe care părinţii lor nu o cunosc, pentru că nu au trăit în ea, şi pe care nu le-o pot explica copiilor lor?
