Marea cacialma uninominalã îşi ridicã fustiţa şi ne lasã sã-i vedem dedesubturile. Oamenii continuã sã se întrebe ce partid va candida acolo unde voteazã ei. Degeaba li se explicã precum cã nu vor avea de ales partide, ci oameni! “Cum adicã?” se întreabã ei. “Pãi eu ştiam în ce partid am încrede şi în care n-am. Aşa, dacã nu scrie pe listã de la ce partid este, de unde ştiu pe cine sã votez?”. Da chiar, de unde sã ştie alegãtorul doctrinele a 17 candidaţi, sau câţi or fi în colegiul în care va vota el!? Cã e greu sã descifrezi doctrinele a 3-4 partide, darãmite 17! Si cum poate alegãtorul sã-şi dea seama dacã un candidat va putea sã facã ceea ce promite, în condiţiile în care nu se încadreazã în doctrina partidului sãu? Sau ce va face acel candidat dacã partidul sãu se va muta, într-o noapte, de pe stânga pe dreapta, sau invers? Si de unde pânã unde trebuie sã aibã candidaţii soluţii pentru colegiile în care candideazã?!? Ce, ei vor acţiona pe plan local? Sau va începe Parlamentul sã adopte legi …locale!?
Mare cacialma! Nişte şmecheri au aruncat sloganul cu schimbarea clasei politice prin uninominal, societãţile “ţivile” au primit misiunea sã susţinã cu surle şi trâmbiţe minciuna, cã doar d-aia sunt ele “ţivile”, iar poporul a achiesat la un asemenea slogan şi n-a mai putut fi oprit. Acuma, poporul îşi înghite singur gãluşca, iar şmecherii îşi vor vedea acoliţii în Parlament. Pe bani, pe circ, pe şuşanele. Primenirea clasei politice? Pãi politica se face prin partide, aşa cã dacã cineva chiar ar fi vrut sã primeneascã ceva în politicã, primenea la partide. Dar, dupã cum ziceam-DACA VREA! Vrea? Sã fim serioşi! Cine sã vrea? Tocmai cacialmiştii!?!
