Inspirată emisiunea „Memorialul durerii” din 27 iulie 1994. Felicitări doamnei Lucia Hossu Longin, care ne-a propus, în persoana comandorului de aviaţie în retragere Tudor Greceanu, un model educaţional. De opt ani în pijama, ţintuit de o boală pe care octogenarul o învinge prin luciditate şi prin şcoala de dezumanizare Aiud. Pentru că, despre Aiud n-a spus tot.
El, ofiţerul de carieră, aviatorul care a făcut 6000 de ore de zbor pe Messerschmit şi a executat sute de misiuni în dispozitivul inamic, în est şi în vest, are demnitatea să spună, după instaurarea comunismului, că armata aceasta nu mai este a lui. Şi astfel, respinge oferta de a se înrola în noua armată. Urmează Aiudul, evadarea, condamnarea la moarte, detenţia la Cluj, un fel de anticameră a glonţului. Scapă, aparent prin meşteşuguri avocăţeşti. În realitate, prin intimidarea regimului aflat în faţa unei personalităţi excepţionale.
Rememorându-şi anii de şcoală militară, ofiţerul evocă cu nedisimulată revoltă absurdul, aproape grotescul cazonism („spălaţi piciorul stâng”, „acum urechea dreaptă”) căruia, împreună cu realizatoarea emisiunii, nu-i înţelege rostul. Conchide, în cele din urmă: „pentru a te face, doamnă, să nu gândeşti”. Nu omite să spună că, în compensaţie, se făcea şi carte carte. Cu profesori de aleasă ţinută didactică. Filosofie, matematică, biologie, geografie, navigaţie. Operează dezinvolt în domeniul filosofiei şi îl idolatrizează pe eminentul P.P. Negulescu, de la care a învăţat că mai important este să-ţi pui probleme decât să le rezolvi. Iar el, toată viaţa a pus probleme. Lui şi altora.
Condamnat la moarte, îşi condamnă inchizitorii la gândire: „Să nu vă preocupe condamnarea mea la moarte, ci răspunderea dumneavoastră viitoare.”
Ordinele şi decoraţiile sunt singura legătură cu armata, căreia i s-a dăruit prin virtute şi eleganţa cugetării şi i s-a smuls într-un gest tragic. Cum ar spune Nietzsche: „ucizi ceea ce iubeşti”.
Filosofează şi în final. Pe care îl presimte a fi şi o tragere de cortină. Deşi, se pare că şi moartea se teme să-l înfrunte: „Ce simplu e să mori. Este atât de simplu, încât nu merită să te umileşti pentru a trăi!” Apoi, îşi pipăie arterita. Atât de concretă, încât şi-o atinge cu mâna-i încreţită, ca pe un lucru al său. Mi se pare că este singurul lucru pe care-l văd. Dramatic de real!
Ne-a presărat militarul octogenar, în acea seară de iulie, ostăşie pe suflet.
V. STAN
(Din „Spirit militar modern” nr.3, 1994)
N.R. Comandorul Tudor Greceanu a murit la 29 decembrie 1994, la puţin timp după apariţia în emisiunea „Memorialul durerii”. Vlăstar din arborele viguros al neamului Grecenilor, boieri moldoveni, şi strănepot al lui Ion Ghica, Tudor Greceanu s-a născut la Bucureşti la 13 mai 1917. Martha Greceanu, sora sa, a reuşit să publice cartea pe care acesta o pregătea pentru tipar. O carte excepţională despre un caracter excepţional. Nu sunt vorbe mari. Citiţi-o, şi vă veţi convinge!
Inspirată emisiunea „Memorialul durerii” din 27 iulie 1994. Felicitări doamnei Lucia Hossu Longin, care ne-a propus, în persoana comandorului de aviaţie în retragere Tudor Greceanu, un model educaţional. De opt ani în pijama, ţintuit de o boală pe care octogenarul o învinge prin luciditate şi prin şcoala de dezumanizare Aiud. Pentru că, despre Aiud n-a spus tot.
N.R. Comandorul Tudor Greceanu a murit la 29 decembrie 1994, la puţin timp după apariţia în emisiunea „Memorialul durerii”. Vlăstar din arborele viguros al neamului Grecenilor, boieri moldoveni, şi strănepot al lui Ion Ghica, Tudor Greceanu s-a născut la Bucureşti la 13 mai 1917. Martha Greceanu, sora sa, a reuşit să publice cartea pe care acesta o pregătea pentru tipar. O carte excepţională despre un caracter excepţional. Nu sunt vorbe mari. Citiţi-o, şi vă veţi convinge!