ALTFEL . info

Să te călăuzeşti în viaţă după o idee topită în înţelepciunea câtorva cuvinte, iată un mod exemplar de a-ţi înţelege menirea pe acest pământ. Devizele sunt legate de valori universale: patrie, onoare, credinţă, justiţie, libertate, dreptate, cinste etc. În Franţa, de pildă, regii aveau propriile embleme (leul, pentru Carol al VI-lea Nebunul; cerbul înaripat, pentru Carol al VII-lea şi Carol al VIII-lea; porcul spinos, pentru Ludovic al XII-lea), multe fiind însoţite şi de câte o deviză.

 

Devize imaginare

Lasciate ogni speranza voi ch’entrate! Lăsaţi orice speranţă, voi care intraţi! Cuvinte care, în viziunea celebrului poet Dante Alighieri (1265-1321), din capodopera “Divina comedia”, s-ar afla înscrise pe poarta Infernului.

In hoc signo vinces! Sub acest semn vei învinge! Deviza împăratului Constantin cel Mare. Potrivit cronicarului grec Eusebiu Pamphile, când împăratul Constantin cel Mare a pornit asupra Romei, în anul 312, pe cer ar fi apărut un semn ciudat: o cruce pe care puteau fi văzute cuvintele: In hoc signo vinces. Atunci, împăratul a poruncit ca acest semn să fie pus pe toate stindardele, scuturile, căştile şi armele ostaşilor săi. Urmarea: în înfruntarea cu armatele lui Maxentiu, Constantin cel Mare a ieşit biruitor!

 

 

Devize personale

Nosce te ipsum! Cunoaşte-te pe tine însuţi! Atribuită lui Thales din Milet, această deviză a rămas printre cele mai cunoscute cugetări din lume şi datorită filozofului Socrate, care şi-a însuşit-o ca principiu fundamental al gândirii sale, dar şi Oracolului din Delfi, pe al cărui frontispiciu era înscrisă în limba greacă.

Cogito, ero sum! Cuget, deci exist! Deviza aparţine francezului Rene Descartes, fiind şi principiul de bază al filozofiei sale. De atunci ea a fost preluată de numeroşi autori, fiind parafrazată, comentată, parodiată etc.

Diem perdidi! Am pierdut o zi! Cuvintele aparţin împăratului roman Titus (79-81) care, potrivit istoricului Suetoniu, obişnuia să-şi încheie ziua rostindu-le mai ales atunci când nu făcuse nimănui nici un bine.

Omnia mecum porto! Tot ce am port cu mine! Deviza lui Bias din Priene (astăzi Gullubahce, în Turcia), considerat unul dintre “cei şapte înţelepţi ai Antichităţii”. În anul 545 î. Hr., regele Cyrus cel Mare (580-529 î.Hr.) se pregăteşte să cucerească portul Priene, situat în partea anatoliană a Ioniei. Lumea fuge din calea cuceritorilor, luând fiecare ce credea că are mai de preţ. Doar Bias n-a luat nimic. “Tot ce am duc cu mine!” – era răspunsul său. Înţeleptul susţinea că nici o valoare materială nu merită luată în discuţie în viaţă. Tot ceea ce contează este ceea ce gândeşti, ce simţi şi ce îţi aminteşti.

Est modus in rebus! Să ai o măsură în toate! Deviza lui Cleobul din Lindos, unul din “cei şapte înţelepţi”. Expresia să găseşte şi în “Satirele” poetului latin Horaţiu.

Iubesc trădarea, dar urăsc pe trădători! Cuvintele sunt atribuite lui Cezar (cca. 100-44 î. Hr.), fiind şi deviza sa preferată. Ele sunt menţionate de Plutarh în “Romulus”.

Sustine et abstine! Îndură şi înfrânează-te! Deviza filozofului stoic Epictet (cca. 55-135).

Qui tacet, consentire videtur. Cine tace, consimte. Deviza papei Bonifaciu al VIII-lea (1220-1303), înscrisă în "Dreptul canonic", cartea a VI-a din "Decretalia". Ideea se regăseşte şi în tragediile lui Sofocle şi Euripide, de unde, se pare, a fost preluată de papă.

Qui nescit dissimulare, nescit regnare. Cine nu ştie să se prefacă, nu ştie să domnească. Deviza favorită a lui Ludovic al XI-lea (1423-1483).

Austriae est imperare orbi universo! Austria este menită să stăpânească lumea! Deviza lui Frederic al III-lea de Habsburg (1440-1493), împărat al Imperiului romano-german. Ea a fost înscrisă pe portalul palatului imperial din Viena.

Aut Caesar, aut nihil! Ori împărat, ori nimic! Deviză atribuită lui Cezar Borgia (1475-1507), de care s-au slujit, întâmplător sau nu, toţi ambiţioşii şi ariviştii lumii.

Fiat justia, pereat mundus! Să se facă dreptate, chiar de-ar fi să piară lumea! Deviza împăratului Ferdinand I al Germaniei (1503-1564). O regăsim, într-o formulă aproape asemănătoare, şi la domnitorul moldovean Vasile Lupu (1634-1653; 8 mai 1653-16 iulie 1653).

Ultima ratio regis! Ultimul argument al regilor! Maxima favorită a cardinalului francez Richelieu (1585-1642). Din ordinul regelui Ludovic al XIV-lea, expresia a fost gravată pe toate tunurile armatei franceze, sugerând astfel că atunci când toate mijloacele politice, diplomatice, economice au fost epuizate, singurul care mai rămâne sunt armele.

Pro rege saepe, pro patria semper! Pentru rege, adesea; pentru patrie, întotdeauna! Deviza favorită a lui Colbert (1618-1668), ministrul finanţelor în timpul lui Ludovic al XIV-lea (1638-1715).

Nec pluribus impar. Nu-i egal mai multora! (aştri). Deviza lui Ludovic al XIV-lea (1638-1715). Orgoliosul rege avea ca emblemă un soare luminând globul pămânesc. În Memoriile sale, Ludovic al XIV-lea scrie: “Voi ajunge să strălucesc şi deasupra altor lumi.”

Ecrasser l'infame! Striviţi infamul! Deviza filosofului francez Voltaire (1694-1778).

Vitam impendere vero. Să-ţi închini viaţa adevărului. Acest îndemn din opera lui Iuvenal (Satire) a devenit deviza preferată a filosofului francez Jean-Jacques Rousseau (1712-1778). Ea a servit drept epigraf multor ziare apărute în timpul Revoluţiei franceze.

Licht, Liebe, Leben! Lumină, iubire, viaţă! Deviza lui Herder (1744-1803), care a devenit şi epitaful de pe mormântul său.

L'Etat c'est moi! Statul sunt eu! Deviza lui Ludovic al XVI-lea (1754-1793), fiind, în genere, deviza mai tuturor dictatorilor. 

"Impossible" n'est pas un mot francais! Imposibil nu-i un cuvânt francez! Deviza lui Napoleon Bonaparte (1769-1821).

Apres moi le deluge! (După mine potopul!). Nu ştiu dacă vorbele faimoasei curtezane franceze, marchiza de Pompadour (1721-1764), favorita regelui Ludovic al XV-lea (1754-1793), au fost, cu adevărat, deviza sa de viaţă. Dar faptul că a rostit asemenea cuvinte a făcut-o nemuritoare. Nemurire la care avea să râvnească şi regele Franţei, al cărui mod de viaţă se conducea atât de mult după expresia favoritei sale, încât mulţi i-au atribuit lui paternitatea celebrelor vorbe.

Povestea acestei devize este însă mult mai veche. Primul care a rostit-o ar fi fost un grec, de la care au preluat-o, mai târziu, celebrii filosofi romani Cicero (106 î. Hr.- 43 î. Hr.) şi Seneca (31 î. Hr.- 65 d. Hr.). Să recunoaştem totuşi că varianta marchizei de Pompadour este mult mai frumoasă decât varianta iniţială (“După moartea mea, pământul poate să fie mistuit de flăcări!”)

În toate să ai în vedere sfârşitul! Deviza lui Solon din Atena, unul din “cei şapte înţelepţi” ai Greciei antice, care de-a lungul timpului a fost preluată în diverse variante: En toute chose il faut considerer la fin! (În toate lucrurile trebuie să avem în vedere sfârşitul!) sau Finis coronat opus!

Nutrisco et exstinguo! Înscrisă pe armele lui Francois I, alături de o salamandră, deviza face aluzie la vechea credinţă potrivit căreia acest animal era capabil să trăiască în foc şi chiar să-l stingă.

Ubi bene, ibi patria! Unde e bine, acolo e patria! Deviza oportuniştilor (apud Cicero, Tusculane disputationes, V, 37). Există opinia că originea citatului ar fi în Plutos de Aristofan.

Divide et impera! Dezbină şi stăpâneşte! (Deseori se foloseşte şi varianta Divide ut regnes!). A fost deviza favorită a Caterinei de Medicis. Această deviză, invocată de Machiavelli, ar fi fost folosită de Senatul roman, dar şi de Ludovic al XI-lea.

 

 

Devize instituţionale

 

Navigare necesse est, vivere non est necesse! A naviga este necesar, a trăi este necesar! Deviza Corporaţiei marinarilor din Bremen, datând din secolul al XV-lea.

Vulnerant omnes, ultima necat! Toate rănesc, dar cea din urmă ucide. Această deviză era inscripţionată pe cadranele orologiilor de la biserici sau monumente publice.

Dignus est intrare in nostro docto corpore. Este demn să intre în învăţatul nostru corp! Formulă solemnă rostită în momentul acordării titlului de doctor în universităţile medievale.

Mehr sein als scheinen! A fi mai mult decât a părea! Deviza Şcolii Superioare de Război din Germania. Este deviza oamenilor ce promit a fi mari.

Veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face liberi! Inscripţie aflată la intrarea principală a sediului CIA din Langley, Virginia. Este un citat biblic, preluat din Evanghelia după Ioan.

Faire face! A face faţă! Deviza Şcolii Militare a Aerului din Franţa.

E foarte important să gândeşti fără reţineri, dar şi mai important este să gândeşti corect! Inscripţie aflată pe frontispiciul clădirii celebrei Universităţi din Upsala (Suedia).

Labor omnia vincit improbus! Munca îndârjită învinge orice! Cunoscuta deviza, aparţinând poetului latin Vergiliu (70 î.Hr.-19 î.Hr.), a fost adoptată, după decembrie 1989, de Academia de Înalte Studii Militare, din Bucureşti, devenită între timp Universitatea Naţională de Apărare. Deviza este înscrisă şi pe blazonul familiei domnitoare Ghica (Valahia).

Pereunt et imputantur! Ceasurile pier şi vă vor fi puse la socoteală! Deviză, inspirată din Epigramele lui Marţial (40-102), scrisă pe frontispiciul Colegiului “All Souls” din Oxford, fiind un îndemn pentru folosirea cu eficienţă a timpului.

Totul nu este să învingi, ci să participi! Deviza Jocurilor Olimpice, stabilită de Pierre de Coubertin (1863-1937), iniţiatorul Jocurilor Olimpice moderne.

Mens sana in corpore sano! Minte sănătoasă în corp sănătos! Deviza sportului. A fost preluată din celebrele “Satire” ale poetului latin Iuvenal.

Guerre aux chateaux, paix aux chaumieres! Război castelelor, pace colibelor! Deviză a armatelor revoluţionare franceze, dată de moralistul Nicolas Chamfort (1741-1794).

Confides Domino non movetur. Cine se încrede în Domnul, nu se înspăimântă! Cuvinte bătute pe o monedă de argint din 1647, purtând leul Ţărilor de Jos, în amintirea olandezilor şi belgienilor răsculaţi împotriva Casei de Austria, domnitoare în Spania, spre a-şi căpăta libertatea şi neatârnarea.

Memento mori! Adu-ţi aminte că vei muri! Adagiu latin, adoptat în secolul al XII-lea drept salut de către călugării trapişti (ordin religios din Trappe, Franţa).

Fluctuat nec mergitur! Pluteşte, dar nu se scufundă! Deviza Parisului, care are ca emblemă o corabie plutind pe valuri.

 

 

Devize de familie

Nihil sine Deo! Nimic fără Dumnezeu! Deviza Casei regale de Romania.

Pro Fide et Patria! Deviza familiei savantului Bogdan Petriceicu Haşdeu.

Honor et Patria! Onoare şi Patrie! Deviza familiei boiereşti Năsturel (Herescu), din Ţara Românească.

Patria şi Religia! Deviza faimoasei familii boiereşti Olănescu, din Ţara Românească.

Virtus! Virtute! Deviza Văcăreştilor, mare familie de boieri din Ţara Românescă, din care face parte şi celebrul Ienăchiţă Văcărescu.

Honneur toujours! Onoare întotdeauna! Deviza familiei Blaremberg, de origine flamandă, stabilită în Valahia la 1828.

 

Devize naţionale

A mare usque ad mare! De la mare până la mare! Deviza Canadei. (Transpunere în latină din “Psalmi”)

Unul pentru toţi, toţi pentru unul! Deviza Elveţiei.

Mir welle bleiwe wat mir sinn! Dorim să rămânem ceea ce suntem! Deviza Luxemburgului.

Je Maintiendrai! Voi rezista! Deviza Olandei.

Sub Umbra Floreo! La umbră voi înflori! Deviza statului Belize.

Adevărul va triumfa! Deviza Indiei.

The love of liberty brought us here! Dragostea de libertate ne-a adus aici! Deviza statului Liberia.

Pro Mundi Beneficio! Spre folosul întregii lumi! Deviza statului Panama.

Yurtta Sulh, Cihanda Sulh! Pace în ţară, pace în lume! Deviza Turciei.

Fa’avae i le Atua Samoa! Dumnezeu a făcut Samoa! Deviza statului Samoa.

E pluribus unum! Din mai mulţi, unul! Deviza Statelor Unite ale Americii. A fost preluată dintr-un poem latin (Moretum), atribuit lui Vergiliu.